sursa foto

Nursa este noul nume dat meseriei de asistentă medicală. Termenul ce abundă în originalitate, e o combinaţie între englezescul ,,nurse” şi o încercare eşuată, de adaptare la specificul românesc.

Măţarul este o meserie la mare căutare, mai ales în preajma Crăciunului, întrucat e vorba de persoana care pregăteşte şi vinde maţele pentru cârnaţi.

Defectologul e specialistul în defectologie. Dacă nu v-aţi lămurit acum, ce presupune un loc de muncă în acest domeniu, nu garantez că veţi găsi o explicaţie mai complexă, nici mai târziu. Asta pentru că nu se dau pe nicăieri mai multe detalii despre acest job.

Mamoş porcine e o meserie ce ridică multe semne de întrebare. Mamoşul e medicul specialist în ginecologie. Porcinele sunt, după cum ştie tot poporul, animăluţele din cocină. Dacă ar fi să facem corelaţiile logice ce rezultă din explicaţiile celor doi termeni, rezultatul ar fi…unul aparte.

Stilistul protezist de unghii e un virtuos în domeniul sănătăţii şi înfrumuseţării unghiilor clienţilor săi. Desigur că am fi înţeles cu toţii asta şi altfel, fără denumirea kilometrică şi pompoasă ce şi-a făcut loc în nomenclatorul de ocupaţii din România.

Valorificatorul de glande e o altă meserie proaspăt ieşită pe piaţa muncii. Glandele au o importanţă vitală pentru buna funcţionare a metabolismului. Era şi timpul să fie apreciate la adevărata lor valoare de cineva specializat în această activitate.

Agentul conducător câini de serviciu are un rol esenţial în securitatea noastră. Şi deşi denumirea nu e cea mai fericită, lucrurile sunt serioase. În fişa postului sunt trecute: patrularea prin clădiri şi păstrarea liniştii publice. Cum se face acest lucru cel mai bine? Alături de căţelul Grivei, evident.

Capul de masă e un alt job, care duce la reacţii de tipul: ,,Ce ai spus că eşti? Cum?” Explicaţia e simplă şi cuprinzătoare: capul de masă e angajatul care face jocurile în cazinou.

Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Romania si produsele romanesti: surse de inspiratie pentru straini

Sunt prezente în viețile noastre din momentul în care ne trezim până în cel în care ne abandonăm din nou somnului. Uneori, le reîntalnim chiar și în visele noastre. Ziarele abundă de știri care le au drept protagoniste, radiourile le difuzează melodiile, pe scurt, întreaga lor existență este subiect de interes național (chiar mondial, în unele cazuri). Este vorba, desigur, despre vedetele atât de strălucitoare și de zâmbitoare, încât pentru o secundă ai crede că s-au născut cu steaua norocoasă lipită temeinic în frunte.

După o documentare amănunțită, pot sa afirm cu tărie ca nu e deloc așa! Pe vremea când își ștergeau cu năduf sudoarea de pe frunte, agonizând în caznele sesiunii, unele vedete au avut joburi la care nu te-ai fi gândit niciodată, cum ar fi :

-          Femeie de serviciu!, acesta fiind cazul lui Gwen Stefani, în timp ce colega ei de breaslă, Nelly Furtado, făcea rost de bănuți de buzunar pe timpul verii făcând pe menajera într-un hotel.

-          Mascotă pentru un fast-food! Actualmente cel mai sexy bărbat din lume, Brad Pitt și-a început „cariera” stând la colțul unei străzi mărginașe din New York îmbrăcat în costum de pui și strigând cât îl ținea gura : „Avem hot-dog proaspăt la 2 dolari bucata!”. De asemenea, actorul și-a câștigat existența fiind plătit cu ora la…cărat frigidere.

-          Vânzător de înghețată ! Nu ți-ai fi imaginat niciodată că Barrack Obama, cel mai puternic om de pe planetă în prezent, a avut o astfel de slujbă, practicată însă în scopuri nobile : pentru a-și plăti taxele la Harvard.

-          Vânzător de costume și pantofi! Este vorba despre cel mai vânat actor și burlac de la Hollywood, George Clooney, care a lucrat, de asemenea, la construirea unui teatru din orașul său natal și, apoi, la curățenia acestuia. Cât despre vremea studenției, el își câștiga banii din tăierea trabucelor, fiind plătit cu  dolari pe oră.

-          Casieriță la McDonalds! Astfel se întreținea Sharon Stone, până să prindă rolul din „Stardust Memories” în 1980. Ce-i drept, nu-i mai rău decăt fostul job al Madonnei, acela de vânzătoare de gogoși, sau al lui Sylvester Stallone, și anume îngrijitor la o grădina zoologică.

-          Lustragiu de…coșciuge! Nimeni altul decât faimosul Sean Connery, care înainte de a ne cuceri în rolul agentului 007 a mai lucrat și ca frizer sau șofer de autobuz. O slujbă asemănătoare a avut și Elvis Presley, care după terminarea liceului își încasa banii din conducerea unui TIR, luând în paralel și cursuri de electrician

-          Ambalator la supermarket! Acesta a fost postul pe care Snoop Dogg l-a ocupat ani în șir în Long Beach, iar când s-a plictisit de așezat cumpărăturile clienților în sacoșe, a devenit traficant de droguri. „Meserie” pe care a avut-o, de altfel, și Jon Bon Jovi, care declară acum că aceea a fost cea mai dăunătoare parte a vieții lui.

-          Vânzător de ziare! Aceasta este activitatea pe care a întreprins-o, la un momentdat, Andi Moisescu. Cât despre alte vedete autohtone, e binecunoscut faptul că Nicoleta Luciu și-a început cariera ca asistentă medicală, iar Cristina Rus – ca animatoare în spoturile publicitare de la Radio Uniplus.

Articol de Ioana Soroiu

Nu exista posturi asemanatoare.

1.„Cariera nu este un scop pentru mine, ci mai degrabă un mijloc pentru a avea parte de lucrurile mai importante în viață. Vorbesc aici de un trai decent, de un venit suficient, încât să îmi permit să călătoresc, fără lux sau fast.”

2. „Cariera ideală este cea care te ajută să îți realizezi visele. Și… ce poate fi mai bine decât să ai și recompense din punct de vedere financiar pentru acest lucru?”

3. „Nu m-am gândit niciodată ce înseamnă să am o carieră ideală sau ce-o să fac peste trei-patru ani. Cred că mă voi lăsa dus de val și voi lua deciziile atunci când apar. Ideile bune vin pe moment!”

4. „ În opinia mea, cariera este traseul profesional, care poate fi legat de un job sau mai multe, dar esențial este să îți placă ceea ce faci. Doar așa poți să acorzi tot interesul activității respective și poți să evoluezi odată cu jobul respectiv. Cariera ideală este cea care îmbină plăcerea cu responsabilitatea asumată și care îți permite să îmbini viața personală cu cea profesională.”

5. „ Cariera este locul unde poți să te faci remarcat prin ingeniozitate și unde alții pot profita, în sensul bun, de pe urma ideilor tale.  Ceea ce nu mi se pare prea ok este să ai un loc de muncă, să ai bani mulți doar pentru că stai pe un scaun și dai ordine, uneori fără a gândi.”

6. „Cariera reprezintă pentru mine o modalitate plăcută și antrenantă de a-mi ocupa timpul și de a-mi atinge anumite țeluri, lucru care îmi poate aduce multe satifacții pe plan profesional.”

7.„Păi… să vedem… o carieră ideală? Simplu, este ceea ce îți doreși, ceea ce iubești și ceea ce te face să te simți mulțumit cu tine însuți. În ceea ce privește ce vreau sa mă fac când voi fi mare… e greu de spus. E o întrebare căreia nici eu nu i-am dat de cap. Încă lucrez la asta, dacă voi afla între timp, vă voi anunța.”

8. „Eu nu consider că există cariera ideală. Faci ce-ți place la un moment dat. Este adevărat că școala îți limitează alegerile în legătură cu job-ul pe care o să-l ai la un moment dat. Legat de ceea ce vreau să fac atunci când voi fi mare… nu cred că am o idee fixă. Mi-ar plăcea să lucrez în IT, într-un oraș precum Parisul, care este pur și simplu magic!”

9. „Pentru mine, cariera ideală este tot ce înseamnă lucrul cu oamenii. Aș alege orice din domeniul afaceri, consultanță, supraveghere. Nu aș refuza un post în învățămant sau de ce nu… insoțitor de bord.”

10. „ Cine are norocul să aibă o carieră ideală? Probabil că cel care a muncit din greu și a stat numai cu ochii în cărți sau a avut noroc. Nu știu care sunt trăsăturil care definesc un om de carieră, dar m-aș limita la trei cuvinte: încredere, curaj și optimism.”

11. „ Cariera ideală? Aș rezuma totul la doua cuvinte: suflet și salariu. Păcat că cei doi termeni nu sunt cei mai buni prieteni. Eu visez la un job care să ma satisfacă sufletește, dar să am și buzunarul plin. Important e ca dimineața să te trezești cu zâmbetul pe buze pentru a te duce la muncă… nu cum se întâmplă de obicei în România, să te trezești morocănos ca și cum ar fi o nouă zi de tortură.”

Cariera ta ideală care este?

sursa foto



Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Citatele studentilor: Ce te face sa NU te simti liber?
2. Conferinta Ambition – Despre cariera la Carturesti

Îmi caut un job full-time de mai bine de 2 ani, chiar de când am terminat facultatea, în provincie. Încet-încet am început să mă gândesc că nu ar fi rău să mă apuc de pizza delivery la domiciliu. Aşa aş avea parte de mai multă animaţie, dinamism, libertate de mişcare şi aş cunoaşte şi nişte oameni.

Master nu am de gând să fac, mai ales în România. În cei patru ani de facultate am apucat să adun la idei-preconcepute despre şcoală şi viaţă să-mi ajungă. Tot în acest răstimp nu am făcut decât să devin din ce în ce mai nesigură pe nişte skilluri dobândite la naştere, şi implicit de viitorul pe care mi-l imaginam înainte de absolvirea liceului. Acum încerc să mă descurc ca şi freelancer, dar dacă dă maşina peste mine şi cum nu am asigurare medicală, vă cam imaginaţi. Criza, bate-o vina?

Am un CV explodat în mai multe domenii şi experienţă şi în voluntariat, şi muncă cu mult-râvnita carte de muncă, şi internshipuri peste hotare. Adevărul este că vârsta contează şi nu te ia nimeni pentru că ai material bun. “Să dea Dumnezeu mintea românului a de pe urmă!”, vorba unei bătrânici cu care m-am intersectat la Finanţe acum câteva zile.

Orice angajator preferă să angajeze un puşti, aflat pe băncile facultăţii sau nu. Acelaşi angajator este capabil să îl ignore pe absolventul cu realizari şi diplome. Este simplu: cu fiecare an dedicat exclusiv studiului sau statului în fund, cam tot ce ai făcut până într-un punct pare mai neînsemnat şi mai puţin relevant într-un context în continuă evoluţie. De cele mai multe ori, compromisul angajării unui puşti de 21 de ani este legat strict de partea financiară. Acesta alte pretenţii faţă de un absolvent de 26, şi este şi mult mai uşor de modelat, şi în plus nu „face talente”.

Sunt unii care s-au angajat după terminarea facultăţii, într-o multinaţională. Faptul că nu aveau experienţă nu i-a oprit să o dobândească. Au muncit, şi-au văzut de treabă, şi uşor-uşor au fost avansaţi, au fost trimisi să în străinătate. Toate acestea în 5 ani, ba chiar au fost promovaţi după doar un an. Acesta este cazul fericit, şi, de obicei, este cel al studenţilor de excelenţă.

Alţii spun că perioada facultăţii trebuie dedicată studiului, distracţiei şi dezvoltării personale. Că e bine să citeşti o carte, să vezi filme, să stai pe Internet, să asculţi muzică, să urmăreşti evenimentele sportive, să urmăreşti un talkshow, să răsfoieşti un ziar, sa vizitezi o galerie de artă, să mergi la teatru.

Începeţi foarte devreme!

sursa foto

Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Online-ul ne îngrădeşte sau nu libertatea?
2. Libertatea de a fi tu însuţi – un risc?
3. “Relatii Internationale si Studii Europene”,facultatea de viitor?

Roma este unul dintre cele mai vizitate capitale ale Europei, mulţumită istoriei şi frumuseţii oraşului. Toate drumurile te duc în capitala Italiei pentru o sumă de aproximativ de 100 de euro, în cazul unei companii aeriene low-cost, iar cazarea începe de la 20 de euro pe noapte. Prin oraş, cel mai uşor să te deplasezi este la pas, pentru că obiectivele turistice sunt la distanţe mici. Când ajungi în Roma nu poţi rata Vaticanul, Catedrala Sfântului Petru şi Capela Sixtină, Colosseum-ul, Fântâna Trevi. Plimbă-te prin Forumul Roman şi nu uita să prinzi apusul pe dealul Gianicolo, care îţi va oferi o privelişte incredibilă asupra oraşului.

Amsterdam este acel oraş despre care ţi-au spus părinţii că este o pată neagră pe harta Europei, că nu o să te lase niciodată să-l vizitezi, însă acum e mai uşor şi mai ieftin ca niciodată să-ţi satisfaci curiozităţile. Cazarea în oraş începe de la 20-30 de euro pe noapte la hoteluri de 3 stele, mesele sunt ieftine, dacă eviţi restaurantele de pe arterele principale, iar deplasarea prin oraş se face în principal pe jos. Supranumit „Venezia Nordului Europei”, Amsterdam-ul nu se rezumă însă la Cartierul Roşu, brioşe magice şi pufăituri prin cafenele. Trebuie să vizitezi Casa Anne Frank, Biserica Sfântul Nicolae, Casa Rembrandt, Palatul Regal, Piata Dam. Când vine vorba de muzee, Amsterdam-ul se mândreşte cu Rijksmuseum (sau Muzeul Naţional de Artă şi Istorie), Muzeul Van Gogh, Muzeul Evreiesc de Istorie, Muzeul Municipal. Alte puncte principale de atracţie sunt Muzeul figurilor de ceară Madame Tussaud şi Muzeul Sexului. Când te plictiseşti de atâta vizitat, poţi admira priveliştea din barca ce pluteşte agale pe canalele oraşului.

Articol de Catalin Anton

Nu exista posturi asemanatoare.

Text primit pe mail

Sunt recunoscator / recunoscatoare :

Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva !
……………………………………………………………………………………………………..
Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
……………………………………………………………………………………………………..
Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
……………………………………………………………………………………………………..
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.
……………………………………………………………………………………………………..
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.
……………………………………………………………………………………………………..
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca vad si afara e soare.
……………………………………………………………………………………………………..
Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
……………………………………………………………………………………………………..
Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.
……………………………………………………………………………………………………..
Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc
de transport.
……………………………………………………………………………………………………..
Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
……………………………………………………………………………………………………..
Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.
……………………………………………………………………………………………………..
Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.
……………………………………………………………………………………………………..
Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
……………………………………………………………………………………………………..
SI , IN SFARSIT, … pentru e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni care se gandesc la mine.

Nu exista posturi asemanatoare.

Stai in camin, la bloc sau la casa si simti nevoia sa asculti manele la volum maxim?

Daca ai raspuns cu Da!, ne poti spune cu ce au gresit vecinii tai ca tu suferi din dragoste sau traiesti nebunia lui Salam in cele mai nepotrivite momente ale vietii lor? Ei, bine! Afla ca de azi incolo vei fi arestat daca iti mai stresezi vecinii cu ultimele hituri din lumea buna a manelelor. Nu vrem sa iti impunem sa asculti un alt gen de muzica, dar pentru a-ti ispasi pedeapsa vei fi inchis intr-o celula, unde vei auzi incontinuu muzica clasica. Speram totusi sa nu iti vina vreo idee nebuna sa faci un cover pe vreo piesa de-a lui Mozart. Si oficial programe precum Taraf sau Party tv le vor fi restrictionate volumul sonorului la nivel mediu.

George sent a request using FarmVille.

De câte ori ai primit asa ceva si ti-ai pierdut timpul dând ignore la câte doua pagini de prieteni pe zi? Poate nu doar de la George, dar de ce insista cu totii sa ne alaturam unei ferme virtuale, adica mai pe limbajul vostru sa Join Cause? Sau de ce am accepta o invitatie in care sa devenim prietenii vostrii in FarmVille, unde putem creste fructe si legume delicioase din propria noastra ferma? Nu stiu dupa ce reguli se ghideaza politia animalelor voastre virtuale, dar dupa a mea v-as aresta pe fiecare in parte, personal! De cât sa o luati cu totii razna, mai bine v-ati alatura unor cauze mai serioase precum: Stop animal abuse! sau Say no to facebook becoming a pay site!

Cum ar fi sa fii arestat pentru ca ai prea multi nasturi descheiati la camasa?

Stim ca e cel mai placut sentiment din lume când esti in club, si un tip cu camasa descheiata se muleaza pe tine cu parul de pe pieptul transpirat. Sau pe strada, când lingi dintr-o inghetata si câmpul vizual ti-e violat de un burtos cu camasa descheiata pâna la buric. Probabil isi imagineaza ca noi, restul, oamenii descheiati la cel mult doi nasturi, suntem invidiosi ca nu ne-a trecut niciodata prin cap sa fim ca ei. In acelasi timp, ar trebui sa fii bucuros ca macar nu are tricoul ridicat peste burta si se joaca in buric cu degetele.

Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Vinovat si arestat? – despre umor si excese [part I]
2. Despre slujbe si sefi …in a fun way
3. Umor negru – Parcare neregulamentara

Nu va prefaceti ca nu stiti. Sau puteti sa va prefaceti, dar nu pentru prea mult timp. Noi dam lucrurile pe fata. Va vorbim despre fan-clubul exceselor, in care studentii nu au nevoie de nicio legitimatie. Este vorba despre micile exagerari de care uneori nu suntem constienti, dar care pot ingradi libertatea celorlalti.  V-ati gândit cum ar fi daca ati fi arestati sau pedepsiti pentru un lucru considerat minor? Noi n-am stat prea mult pe gânduri…

BUZZ!!! Esti?

“To buzz or not to buzz-this is the question” (sarmanul Shakespeare – daca ar stii ca polemica verbului ,,a fi” este alaturata unei onomatopee agasante, sigur ar fi condus treptat catre angoasa). Incepem licitatia: pentru un BUZZ!!! – premiul este o usoara crestere a tensiunii (se pare ca organismul reactioneaza inaintea mintii deoarece de multe ori reactia este sa dai BUZZ!!! inapoi). Cine ofera doua BUZZ!!!-uri?- aici situatia incepe sa se complice, retina este vizibil ranita, timpanul are si el un cuvânt de spus, dar ca intotdeauna sufletul adopta o atitudine pozitiva. Nu de alta, dar cineva trebuie sa-i pregateasca pe ceilalti pentru câstigatorul licitatiei: zeflemitorul (dar si asurzitorul) BUZZ!!! BUZZ!!! BUZZ!!!. Pedeapsa mea: sincer, oameni buni, cautati in DEX semnificatia cuvântului: ,,abuz” (fara doi ,,z”).

Mergi pe principiul: Claxonez, deci exist?

Suntem intelegatori cu tine atunci când  claxoneazi pentru a evita un pericol, dar cum sa te intelegem atunci când o faci intr-un mod nesimtit de insistent? Eu as extinde legea in care este interzis sa claxonezi in unele zone, pâna la arestare daca claxonezi prea mult in trafic. Dar ce pedeapsa sa suporte acea categorie speciala de oameni care claxoneaza femeile pe lânga care trec? Aveti impresia ca ele vor spune: ce baiat dragut si are si masina cu claxon?!? Refuz sa cred ca sperati macar pentru o secunda ca va fi vreuna ce va alerga dupa masina voastra luxoasa pentru a va multumi de frumosul compliment.Dupa cum zicea si Tudor Chirila: Daca nu claxonezi, nu participi la hitul zilei!

S-a stricat telecomnda? Noi o livram oriunde in tara. Magazin virtual, telecomenzi reale!

Asa suna un anunt de ultima ora. Zappingul a devenit noul simbol al puterii in spatiul domestic, iar in razboiul telecomenzii dintre sexe, ies invingatori barbatii, aceasta este concluzia unui studiu de cercetare. Ce pacat ca nu se ataseaza la fel de tare si de aspirator! Iti cunosti telecomnda mai bine decât persoana iubita? Inseamna ca si tu suferi de microbul zapping. Exista persoane care fac zapping cu telecomanda cu aceeasi frenezie cu care un atlet face jogging. Ei sunt oamenii care nu isi pot imagina o zi fara televizor: plictisiti de la serviciu, prefera sa isi investeasca lenea timp de câteva ore bune intr-o canapea lasata, butonând telecomnda tocita.



Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Vinovat si arestat? – despre umor si excese [part II]
2. Despre slujbe si sefi …in a fun way
3. Umor negru – Parcare neregulamentara

Am fi tentaţi să spunem că internetul ne oferă totul, o mulţime de beneficii pe gratis, de la serviciile Yahoo şi până la celebrul Youtube. Ce-aţi spune dacă într-o zi, aţi intra pe site-ul Yahoo.com pentru a vă verifica mail-ul şi vi s-ar spune: „ Acces restricţionat”. Te-ai gândi că este o glumă şi ai da un refresh paginii web, dar în zadar.

Youtube are în vedere posibilitatea introducerii unei taxe de vizionare a unor conţinuturi online. Momentan, acest site este oferit în mod gratuit, având susţinere financiară din publicitate. Google doreşte introducerea unor taxe pentru a putea compensa mai ales furtul drepturilor de autor.

A mai fost propusă încă o măsură cu privire la condiţiile de utilizare a muzicii pe internet. Un blog sau un site care conţine linkuri de la videoclipuri de pe Youtube sau diferite bannere, ar putea plăti o taxă de 1.000 RON/lună. Este o prostie dat fiind faptul că putem avea un blog anonim sau IP dinamic şi nimeni nu ne poate verifica.

Cea mai importantă şi de actualitate problemă privitoare la libertatea în online, rămâne partea cu drepturile de autor. „Copy-paste” este un procedeu foarte utilizat care a luat proporţii nebănuite. O dată ce o lucrare,un articol sau o piesă muzicală este pusă pe internet, ar trebui să fim conştienţi că ne asumăm nişte riscuri. Pe de-o parte, se poate afirma că accesul neîngrădit la diferite site-uri de literatură sau film, ar putea duce la augmentarea câmpului cultural. Dar cu drepturile de autor nu-i de glumit pentru că mulţi s-au îmbogăţit prin operele altora. Este foarte uşor, atâta timp cât nu îţi înregistrezi semnătura, să te trezeşti că un coate-goale ţi-a furat melodia, articolul sau proiectul.

Să ne amintim că în anul 2005, Google şi-a propus să realizeze o bibliotecă având foarte multe nume de autori. Nu este greu de imaginat că acest demers a tras după sine o serie de controverse şi probleme cu justiţia. Chiar dacă au fost semnate suficiente acte cu diferiţi scriitori pentru a se pune în practică proiectul, tot se ridică problema drepturilor de autor. În acest mod, Google-ul ar deţine monopolul şi pieţele de print şi librăriirile ar fi goale. Vom avea o cultura de masă, care deşi promite o serie de beneficii, nu ne va putea îmbogăţi spiritual.

Deşi vorbim de mai bine de 20 de ani de libertate prin toate simţurile, se pare că, încet încet, aceasta ne este îngrădită, fie pe cale virtuală, fie pe cale reală. Suntem constrânşi de mulţi factori externi, printre care un simplu „copy-past” care ne afectează libera exprimare.

Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Îţi îngrădeşte facultatea libertatea de a te dezvolta?
2. Pentru studenti: te-ai gandit vreodata la brand-ul personal in online?

Mai ciudat este că uneori nu ştii nici ce înseamnă pentru tine. Şi când totuşi eşti pe punctul de a afla (pentru că nu poţi fi niciodată sigur de asta), te mai aşezi o dată în faţa ta pentru a te analiza.

Deseori însă, autoanaliza este invitată la dans de autocenzură. Primii paşi îi fac împreună, dar autocenzura tinde la un moment dat să grăbească ritmul şi transformă o mişcare aparent firească într-un dans al criticilor şi nesiguranţei. Nu trebuie să fii un marginalizat al societăţii pentru a considera că a fi tu însuţi este un risc.

Uneori, chiar şi cei consideraţi ,,normali” pot  risca atunci când trebuie să se autoprezinte. Fie că eşti un amator al simplităţii, că ştii mai bine formaţiile de metal în ordine alfabetică decât numărul profesorilor din facultatea ta, că ai fi în stare să renunţi la o slujbă plătită bine în favoarea unui vis pe care ţi-l oferi gratis, libertatea de a fi tu însuţi devine riscantă atâta timp cât te raportezi la ceilalţi în definirea propriului Eu.


Te-ar mai putea interesa si acestea:

1. Îţi îngrădeşte facultatea libertatea de a te dezvolta?