Asa se numeste un articol publicat astazi in Gandul.

“Blazaţi, individualişti, mai puţin dispuşi să-şi asume responsabilităţi sociale, radicali şi intoleranţi, dependenţi de comunicarea virtuală” , asa sunt vazuti tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 20 de ani. Totodata persoanele tinere se dovedesc a fi total dezinteresate de tot ceea ce inseamna mediul politic romanesc sau ideologii, lucru considerat ingrijorator de psihologul Alfred Dumitrescu.

Acelasi om insa, se opreste din a ne critica pe noi cei tineri si “arunca” vina pe generatia adulta : “Noi le-am dat reclame la televizor de când aveau şase luni. Dacă îi bombardezi cu spoturi care le spun că tot ce contează în viaţă sunt nişte bascheţi, un ceas ori un telefon mobil, nu te poţi indigna că au alte valori în viaţă“.

Sa fie asa? Suntem produsul neglijentei celor ce ne-au crescut si asa am ajuns sa cadem “victime” ale unor campanii de marketing de succes? Am mai fi fost fani Iphone daca in momentul lansarii aveam cu 20 ani in plus?

Tot noi suntem astazi dependenti de Internet, ne verificam mail-ul de 10 ori pe zi, urcam poze pe net automat chiar in momentul in care le facem,iar un link de pe Youtube strange intr-o luna un numar de vizualizari mai mare decat audienta pe 1 an a unei emisiuni TV in prime-time.

Acelasi psiholog spune ca “Televiziunea e un mediu prea lent pentru tineri. Televizorul te ţine conectat o oră la acelaşi tip de informaţie, cu acelaşi tip de invitaţi, nu poţi da pe fast forward, în timp ce – în aceeaşi oră – petrecută în faţa computerului, poţi afla o grămadă de lucruri şi poţi interacţiona cu o mulţime de oameni.”

Suntem oare judecati prea dur? Este corect portretul ce ne-a fost zugravit? Voi va regasiti in randurile de mai sus?