“Cu cat cunosti mai bine Romania, cu atat o intelegi mai putin”, spunea Jonathan Scheele.  Adevarat? Nu si pentru noi care intelegem de ce gropile din carosabil de dupa reparatii sunt mai mari decat cele dinainte, de ce nu avem nevoie de cosuri de gunoi suplimentare,  de ce toaletele ecologice nu sunt o necesitate majora,  de ce e asa si nu invers… Ne place ce vedem prin afara si parca am vrea sa avem si noi. Dar cum?

• Tot romanul cu minte sa devina voluntar permanent al mediului.
• Cat mai multe institutii sa fie bombardate de programe de educatie ecologica.
• Sa mai lasam comoditatea – bicicleta inlocuieste perfect masina, mai ales in zona interurbana.
• Avem nevoie de lupe in apropierea cosurilor de gunoi! (sunt putin vizibile pentru multi dintre noi).
• Cate oase, atatia copaci! (scheletul uman este alcatuit din 223 de oase)
• Reciclare inseamna inovare! Oricum, avem atatea de aruncat…

Ce-i deasupra ar putea fi doar introducerea listei. Recunosc, am omis poate cel mai relevant cuvant – „vis”. E cale lunga pana la practica, de-abia am inceput teoria. Pana atunci, ramanem la nivelul imaginar.